#BRAVO. FOTO Cinci liceeni fantastici, aşii minisateliţilor. Povestea unui succes dincolo de Cercul Polar

Echipa Ro-Sat One a Colegiului Naţional de Informatică Piatra Neamţ este marea câştigătoare a concursului Cansat Europe, organizat în această lună în Norvegia.


LIKE my page: https://www.facebook.com/profuldemateonline


bravo


O echipă de liceeni din Piatra Neamţ, elevi în clasele a X-a şi a XI-a, au muncit vreme de opt luni la un minisatelit, cu care au participat la concursul Cansat, din Norvegia, la începutul lunii iunie. Aceasta este o competiţie anuală, organizată de Agenţia Spaţială Europeană (ESA) şi NAROM (Centrul norvegian pentru educaţie şi ştiinţă). Ştefan Arădăvoaicei, Cornel Ghineţ, Claudiu Neculau, Claudiu Teodor Nohai şi Alexandru Tudose au format lotul echipei Ro-Sat One de la Colegiul Naţional de Informatică (CNI) din Piatra Neamţ, câştigătoarea competiţiei europene. Tema dată participanţilor – elevi de liceu din întreaga Europă – era crearea unui satelit de forma şi mărimea unei doze de suc (de aici denumirea „cansat“ – satelit cât o cutie, doză) şi lansarea acestuia la 1.000 de metri altitudine, cu ajutorul unei rachete. În cădere, minisatelitul avea sarcina de a prelua date despre compoziţia atmosferei, presiune, câmp magnetic etc., acestea fiind transmise la bază. Liceenii din Piatra Neamţ erau familiarizaţi cu ceea ce înseamnă concursul Cansat Europe după ce, la ediţia din 2013, au participat la categoria „începători“. Cum anul trecut proiectul lor a fost dat peste cap de o defecţiune a organizatorilor, elevii din echipa Ro-Sat One au decis că trebuie să-şi ia revanşa, de această dată la secţiunea „avansaţi“.

Ca şi prima oară, profesoara de fizică Diana Bejan a fost mentorul tinerilor şi, în luna octombrie, a format echipa pentru concursul desfăşurat în Norvegia, în oraşul Andenes, la 300 de kilometri nord de Cercul Polar. Povestea din viitor Originalitatea proiectului conceput de elevii de la CNI Piatra Neamţ a constat într-o poveste legată de minisatelitul pe care aceştia l-au confecţionat în laboratorul de fizică al liceului. Inspiraţi din misiunea Curiosity de pe Marte, din 2012, cei de la Ro-Sat One au creat un proiect care avea motto-ul „How the Future CAN Be?“ („Cum poate fi viitorul?“). Scenariul ne invită în anul 7782, atunci când civilizaţia umană se dezvoltă, în imaginaţia elevilor nemţeni, pe o altă planetă, numită Nova Domo. Dovezile arheologice descoperite pe Terra mileniului VIII arată că Pământul a reprezentant temelia omenirii, însă, epuizând resursele, din cauza neglijenţei locuitorilor, planeta a fost abandonată, iar oamenii au colonizat Novo Domo. „Cu un efort din partea omenirii, a fost lansată misiunea «Back to Earth» (n.r. – înapoi pe Pământ). Un mic rover (n.r. – vehicul controlat la distanţă, pe teren extraterestru), ce încape într-o navă spaţială, a fost trimis pe Terra să afle dacă aceasta s-a regenerat din punct de vedere al resurselor necesare vieţii.“ Aşa suna cadrul creat de tinerii de la Informatică pentru pregătirea misiunii. Simulând situaţia prezentată, minisatelitul echipei Ro-Sat One urma să colecteze un set de date care să ofere o privire de ansamblu asupra condiţiilor de viaţă de pe Terra.

„Povestea a fost unul dintre factorii-cheie care au contribuit la succesul proiectului nostru“, subliniază profesoara Diana Bejan. MOBI-DECTO, micul câştigător Povestea ţesută în jurul proiectului nu era însă suficientă pentru a-i trimite pe elevii români în faza finală a concursului, în condiţiile în care la start s-au înscris 60 de echipe din Europa. După trei evaluări ale organizatorilor, echipa s-a calificat în finala desfăşurată în perioada 1-5 iunie, unde au ajuns doar 14 echipe (7 la începători, şi tot atâtea la avansaţi). „Fiecare echipă a primit un kit din partea organizatorilor, cu piese necesare creării «cansat»-ului. Noi nu am folosit aproape nimic din acel kit, am preferat să-l confecţionăm cu ajutorul unor componente cumpărate de noi“, spune Claudiu Neculau.

Aşa se face că minisatelitul conceput de elevii de la Info Piatra Neamţ a fost deosebit de celelalte „cansat“-uri, el având în plus şi funcţionalitate la aterizarea pe sol, unde se comporta ca un rover planetar. „A trebuit să ne încadrăm în dimensiunile standard de 115 milimetri lungime şi 66 milimetri diametru, dar noi am gândit şi un sistem cu două roţi extensibile, din burete, care ajutau la deplasarea pe sol după ce «cansat»-ul ateriza. Ideea era ca, în misiunea secundară, roţile să se extindă, iar minisatelitul să se deplaseze pentru a continua cercetarea“, a completat Claudiu Neculau. În timpul pregătirii proiectului, elevii au lansat şi un concurs pentru găsirea celui mai potrivit nume pe care să-l poarte minisatelitul lor. Cea mai inspirată a fost o fetiţă de 11 ani, Rose-Marie Culbece, elevă în clasa a V-a la Şcoala nr. 2 din Piatra Neamţ, care a propus numele MOBI-DECTO. „Mi-a venit ideea de la faptul că minisatelitul se mişcă şi, în acelaşi timp, detectează tot felul de date“, a spus fetiţa, care a primit drept recompensă un tricou cu logoul echipei şi o poză cu membrii acesteia. Peste 8.000 de kilometri, cu microbuzul Provocarea cea mai mare pentru tinerii de la Info Piatra Neamţ nu a fost concursul în sine, ci problema legată de deplasarea lor la concurs. Urma un drum lung de 4.300 de kilometri, pe care echipa l-a făcut cu un microbuz oferit drept sponsorizare de o firmă de închiriere de maşini. „Prin luna mai reuşisem să definitivăm proiectul, transmisesem rapoartele către ESA, dar eram cumva pe fundul unei prăpăstii din cauza bugetului insuficient. Pe lângă ajutorul firmelor care ne-au sponsorizat, am avut parte şi de alte surprize plăcute.

Astfel, un grup de foşti elevi ai CNI, din promoţia 1995, s-au mobilizat şi au făcut o chetă adunând 8.800 de lei. De asemenea, un român care trăieşte în Suedia s-a oferit să ne găzduiască la întoarcere. Am fost singura echipă care a venit la concurs cu microbuzul şi chiar am fost felicitaţi de organizatori că am avut curajul de a bate atât de mult drum pentru a ne prezenta proiectul“, povesteşte profesoara Bejan. În ciuda unui drum atât de lung şi obositor au avut parte şi de momente plăcute. „Din Germania în Suedia am trecut cu un feribot care se numea «Huckleberry Finn» şi înapoi cu un altul care se chema «Tom Sawyer»“, îşi aminteşte Cornel Ghineţ. Colegul său Claudiu Nohai este puţin dezamăgit că nimeni nu a reuşit să cumpere un suvenir din această deplasare-maraton. „La întoarcere, în Suedia era ziua naţională pe 6 iunie, şi era închis peste tot, în Germania, duminică, magazinele nu erau deschise, iar luni, în Austria, cred că tot o sărbătoare era, aşa că nu am cumpărat nimic drept amintire.“ Victorioşi în condiţii vitrege După un drum lung şi istovitor cu microbuzul, cei cinci liceeni însoţiţi de profesorul coordonator au ajuns la Andenes, în Norvegia, duminică, 1 iunie. „Am mers doar pe timp de zi şi am parcurs un traseu de 4.300 de kilometri prin Ungaria, Austria, Cehia, Germania, Suedia şi Norvegia. La un moment dat, prin Suedia, am văzut şi o turmă de reni care a traversat autostrada, iar toate maşinile s-au oprit să le facă loc să treacă“, spune Claudiu Neculau. Concursul propriu-zis a avut loc la poligonul Andoya Rocket Range, o bază a Ministerului Comerţului şi Industriei din Norvegia. Aici, pe 3 iunie, organizatorii au procedat la lansarea minisateliţilor echipelor finaliste, cu ajutorul unor rachete pe care erau ataşaţi câte doi minisateliţi. Pe lângă echipa de la CNI Piatra Neamţ, în această fază a ajuns şi echipa Grupului Şcolar „Carmen Sylva“ din Eforie Sud, dar la „începători“.

„Lansarea trebuia să fie la 1.000 de metri altitudine, iar timpul alocat pentru misiunea primară, adică aterizarea şi colectarea datelor din atmosferă, era de două minute. Noi am prevăzut un sistem cu două paraşute, una mare şi una mică. Acestea atenuau căderea «cansat»-ului la 11 metri pe secundă, respectiv 5,48 metri pe secundă“, precizează Cornel Ghineţ. Numai că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu neprevăzutul din concurs, de vreme ce racheta de lansare, pe care erau ataşaţi minisatelitul echipei de la CNI Piatra Neamţ şi cel al elevilor de la „Carmen Sylva“, nu a atins altitudinea potrivită. „Racheta cu care trebuia să fie lansaţi minisateliţii echipelor din România a avut probleme, iar pe la 400 de metri nu a mai urcat. Căderea a fost mult mai rapidă, iar abia pe la 200 de metri s-au desprins paraşutele şi coada «cansat»-ului pe care era montat un senzor. Impactul cu solul a fost atenuat de platforma din aluminiu pe care erau montate roţile“, explică Ştefan Arădăvoaicei. Au făcut pe detectivii Elevii de la Ro-Sat One au urmărit apoi pas cu pas ce s-a întâmplat cu echipamentul lor. „A fost ca o muncă de detectiv. Am analizat poza lansării, ca la reconstituirea unui dezastru aerian, şi am constatat că sistemul nostru de paraşute s-a desprins de unde trebuia, dar nu când trebuia, din cauză că racheta nu a ajuns la 1.000 de metri.

Nici celor din juriu nu le-a venit să creadă că minisatelitul nostru a căzut de la 200 de metri şi nu s-a distrus. Norocul a fost că s-a extins sistemul pentru roţi, altfel minisatelitul s-ar fi înfipt în pământ“, spune profesoara Diana Bejan. Mentorul echipei din Piatra Neamţ a trăit aceeaşi senzaţie şi în 2013, în Olanda, când s-a ivit o problemă tot la racheta de lansare a organizatorilor. „Ne-a trecut prin gând că suntem urmăriţi de ghinion, şi n-o să ne creadă nimeni când vom spune acasă că şi acum am avut aceeaşi problemă“, mai spune profesoara. Totuşi, în urma jurizării, echipa Ro-Sat One a fost desemnată câştigătoare la categoria „avansaţi“, urmată de echipa Aristarchus (Grecia) şi de Atmosteam (Belgia). Şi cealaltă echipă românească din concurs a avut succes, clasându-se pe locul al doilea la „începători“, după echipa ţării gazdă şi în faţa echipei Irlandei. Şi partea de programare a fost un punct forte al proiectului. „Prin programare, am dat «suflet» acestui rover. Dacă vorbim de controlul tehnic, trebuie să spunem că am avut 2.500 de linii de cod montate pe «cansat» pentru a-i coordona acţiunile“, completează Claudiu Neculau. Succesul a însemnat mult mai mult decât trofeul competiţiei, realizat sub forma unui paralelipiped în care sunt marcaţi, în tehnică 3D, câştigătorii ediţiei Cansat 2014, şi telescopul pe care-l vor primi şi care va dota laboratorul de fizică al Colegiului de Informatică. „Am fost felicitaţi de organizatori pentru curajul de a bate atâta drum ca să le prezentăm proiectul.

De asemenea, cei din juriu au apreciat ideea noastră, povestea din spatele rover-ului planetar. În decizia lor a contat şi faptul că ne-am promovat proiectul pe reţelele de socializare“, spune Cornel Ghineţ. Şi mai mândri de elevii de la Info sunt colegii lor şi conducerea unităţii de învăţământ. „Bravo copiilor noştri, care au demonstrat că sunt o echipă, sunt deştepţi, ştiu şi fizică, şi informatică, şi sunt muncitori. Felicitări doamnei profesoare, care prin devotament a reuşit de atâtea ori să îi ducă pe copii în cele mai importante concursuri ale lumii şi să obţină rezultate deosebite!“, a spus Daniela Neamţu, directoarea Colegiului Naţional de Informatică Piatra Neamţ. Locul al doilea la un concurs NASA Liceenii de la Colegiul Naţional de Informatică Piatra Neamţ nu sunt la prima ispravă în concursurile internaţionale. La începutul acestui an, o altă echipă formată din cinci elevi ai aceleiaşi instituţii de învăţământ a ajuns în finala Zero Robotics, o competiţie a elitei cercetării spaţiale organizată de NASA, în parteneriat cu Agenţia Spaţială Europeană (ESA). Cei cinci liceeni care au format echipa IT ACE au fost Andrei Bursuc, Tiberiu Arsene, Emilian Lungu-Ailenei, Ilinca Ionescu şi Cornel Ghineţ (membru şi în echipa Ro-Sat One). Românii au concurat în finala desfăşurată pe 17 ianuarie, la Noordwijk (Olanda), la sediul Agenţiei Spaţiale Europene în cadrul unei „alianţe“ denumite Next Gen IT ELIA, din care au mai făcut parte elevi de la un colegiu din Italia, iar rezultatul a fost obţinerea locului al doilea din şase alianţe ale echipelor din Europa.

„Tema concursului a fost legată de apropierea ameninţătoare a unei comete de Pământ şi cum ar putea fi ea deviată de la traiectoria periculoasă cu ajutorul unor roboţi autonomi denumiţi SPHERES (n.r. – Synchronized Position Hold Engage and Reorient Experimental Satellites), aflaţi pe Staţia Spaţială Internaţională. În finală, elevii au comunicat direct cu astronauţii ce au supravegheat desfăşurarea concursului“, spune profesoara Diana Bejan, mentor şi pentru această echipă la Zero Robotics. Rezultatul a fost cu atât mai important, cu cât în competiţie s-au înscris iniţial echipe de la 57 de şcoli din Europa şi de la 108 şcoli din SUA. Din România au fost 7 echipe, două de la Colegiul de Informatică din Piatra Neamţ, două din Bucureşti, şi câte una din Satu Mare, Jimbolia şi Cluj-Napoca. Fazele eliminatorii au cernut însă drastic concurenţii.



#Profuldemateonline
 

 

 
 

Anunțuri

Despre Profesor Jitaru Ionel

Bine ai venit . Sunt un tanar profesor de matematica si sunt aici ca sa te ajut. Primesti ajutor gratuit la matematica pe facebook in grupul Q&A Matematica cu adresa: https://www.facebook.com/groups/MatematicaRezolvariExercitii/?fref=ts
Acest articol a fost publicat în News. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s